Arhive pe categorii: FILM
CRASH
AUGUST RUSH
THE WORDS
Pierduse si era pierdut. Si-n mijlocul deznadejdii cuvintele curg salvator. Acele cuvinte, pe care celalalt, chinuit de limitele mediocritatii, doreste sa le simta trecandu-i prin degete.
Cata vreme suferinta era o tacere, proprie, ascunsa, era inutila. ,, And what a f*** is a tear in a window, anyway?” spune.
Numai creatia rascumpara toate suferintele. – Blaga
Apoi pierde din nou. Gaseste o alta cale pentru a supravietui: STAI.
,,- Gasise un fel de pace.
– Cum e?
– Hm… stai. Nu s-a terminat inca. Aici devine cu adevarat intersant.”
Rascumpara creatia toate suferintele?
propunere de film: the words
A Royal Affair
http://www.filmreporter.ro/07-10-2012-cronica-a-royal-affair/
Regelui danez Christian al VII-lea îi place să citeze din clasici, dar afirmaţia din Hamlet cum că ar fi ceva putred in Danemarca nu se află printre favoritele sale. Nu întâmplător, ci pentru că e adevărată. A doua jumătate a secolului al XVIII-lea, ce găsea ţara înţepenită într-un feudalism târziu, cu nobilimea trăind în fast, sprijinită de gloata săracă şi înrobită, e cadrul poveştii din O afacere regală/En kongelig affære, filmul produs de Lars von Trier ce ilustrează una dintre perioadele tulburi ale istoriei ţării sale.
Sosirea din Anglia a viitoarei regine, Caroline Mathilde (frumoasa Alicia Vikander) e văzută ca o speranţă că vor veni vremuri mai bune, numai că monarhul, soţul ei (Mikkel Boe Følsgaard), e labil psihic, capricios şi infantil (se deghizează în bufon la un bal mascat). Din fericire, la curte există şi un om de ispravă care citeşte Diderot, Rousseau şi Voltaire şi e influenţat de ideile iluministe – medicul personal şi consilierul regelui, Johann Struensee (Mads Mikkelsen).
Inteligent (sintetizează un vaccin împotriva variolei) şi cu conştiinţă civică progresistă (respingând tortura şi şerbia), acesta exercită o puternică influenţă asupra lui Christian, care recită ca o marionetă, în Consiliul de Stat, ideile sfătuitorului său şi stârneşte admiraţia crescândă a tinerei regine. De la asta până la adulter (unul care a afectat definitiv istoria ulterioară a Regatului) nu e cale lungă de mers, după modelul celebrei triplete Lancelot-Guinevere-Arthur.
Filmul lui Nikolaj Arcel, care a lucrat din postura de scenarist la The Girl with the Dragon Tattoo (varianta originală), e o frescă istorică minuţios asamblată – jocurile de interese de la curte, care ocupă un loc central în construcţia scenariului, prilejuiesc înfruntări surde între pretendenţi la tron/putere, în încăperi impunătoare şi la banchete fastuoase; atât cadrul natural –cu mari câmpuri înverzite – cât şi detaliul de epocă – încăperile impunătoare, în lumina lumânărilor – amintesc, în momentele bune, de Barry Lyndon.
Von Trier trebuie să fi avut un cuvânt de spus în ceea ce priveşte alegerea actorilor şi lucrul cu aceştia: Vikander trece cu succes prin toată gama de stări emoţionale, aidoma eroinelor din Breaking the Waves şi Dancer in the Dark, cvasi-debutantul Følsgaard e o revelaţie în rolul regelui-pion (premiu de interpretare la Berlin), iar Mikkelsen vine la pachet cu privirea ca de granit şi expresivitatea economicoasă (fiind capabil să joace un film întreg fără cuvinte – vezi Valhalla Rising).
Ca şi în alte drame de epocă recente, istoria e interpretată din perspectivă modernă – se discută reformele lui Struensee, pe care avea să le ducă la îndeplinire urmaşul lui Christian şi al Carolinei, Friedrick – impozitarea nobililor, desfiinţarea şerbiei, abolirea cenzurii – măsuri din care masa populară nu a înţeles mare lucru, deşi ar fi favorizat-o, şi pe care păturile superioare le-au respins deoarece le îngrădeau puterile. Destinul protagoniştilor, al căror vizionarism era nepotrivit cu epoca în care trăiau, capătă astfel o latură tragică, pe care finalul à la Braveheart o pune în valoare.
Fără a fi un film mare (ar fi putut fi, dacă s-ar fi desprins de formula „dramei în costume” ce bifează cu conştiinciozitate temele – onoare – iubire – trădare), O afacere regală e captivant şi foarte plăcut privirii, anume făcut pentru ecranul lat de cinematograf.
DONNIE DARKO
“Donnie: Why do you wear that stupid bunny suit?
Frank: Why are you wearing that stupid man suit?”
Premii și nominalizări
- 2001 — Richard Kelly a câștigat premiul pentru cel mai bun scenariu la Festivalul Internațional de Film de la Sitges și la San Diego Film Critics Society. Donnie Darko a câștigat premiul publicului pentru cel mai bun film la Festivalul de Film Fantastic din Suedia. Filmul a fost nominalizat la premiul pentru cel mai bun film la Festivalul Internațional de Film al Cataloniei și pentru „Marele Premiu al Juriului” la Festivalul de Film Sundance.
- 2002 — Donnie Darko a câștigat „Premiul Special” la Adunarea Tinerilor Creatori de Film de la Academy of Science Fiction, Fantasy and Horror Films. Filmul a câștigat „Premiul Silver Scream” la Festivalul de Film Fantastic de la Amsterdam. Kelly a fost nominalizat pentru „cel mai bun prim film” și „cel mai bun prim scenariu” cu Donnie Darko, precum și Jake Gyllenhaal a fost nominalizat pentru „cea mai bună interpretare masculină” la Premiile Independent Spirit. Filmul a fost, de asemenea, nominalizat pentru „cel mai bun film de debut” la Premiile Online Film Critics Society.
- 2003 — Jake Gyllenhaal a câștigat premiul pentru cel mai bun actor și Richard Kelly premiul pentru cel mai bun scenariu original pentru Donnie Darko la Premiile Chlotrudis, la care Kelly a mai fost nominalizat și la categoriile „cel mai bun regizor” și „cel mai bun film”.
- 2005 — Donnie Darko s-a clasat în topul 5 My Favourite Film, un sondaj australian organizat de ABC.[8]
- 2006 — Donnie Darko s-a clasat pe locul 9 în topul 50 Films to See Before You Die al FilmFour.[9]
- Alte premii
- locul 14 în lista Entertainment Weekly a celor mai bune 50 de filme cu liceeni.
- locul 2 în lista revistei Empire celor mai bune filme independente ale tuturor timpurilor.
- locul 53 în sondajul din 2008 al revistei Empire al celor mai bune 500 de filme ale tuturor timpurilor (http://ro.wikipedia.org/wiki/Donnie_Darko)