MOROCANOS SI DESTEPT

sursa: http://www.descopera.ro/stiinta/10268385-fericiti-cei-morocanosi

Morocănos şi deştept

Trecând la efectele pe termen scurt ale posomorelii, remarcabil e faptul că a fost descoperit un raport între dispoziţie şi rezultatele la testele de inteligenţă. Vă aşteptaţi cumva ca persoanele voioase, bine-dispuse, să obţină scoruri mai mari? Ei bine, nu! La nişte teste de inteligenţă dificile, cei prost-dispuşi au avut rezultate mai bune decât voioşii! Au făcut mai puţine greşeli şi s-au dovedit comunicatori mai buni decât participanţiii mai veseli. Cercetătorii australieni care au realizat studiul, în 2007, afirmă că, după cum arată rezultatele lor, oamenii aflaţi într-o dispoziţie nefericită se descurcă mai bine în ceea ce priveşte deciziile şi sunt mai puţin naivi, mai greu de păcălit. 

Acest fel de a fi apare astfel ca fiind un răspuns mai firesc şi mai eficient la dificultăţile vieţii în vremuri grele şi ne ajută să facem faţă mai bine situaţiilor complicate şi riscante.

La o analiză mai atentă, nici nu pare de mirare. După cum explică John Maule, profesor la Universitatea din Leeds, cei aflaţi într-o dispoziţie mai posacă tind să gândească mai profund, într-un mod mai analitic, şi se bazează mai puţin pe intuiţie, ceea ce în situaţii grele, îi ajută să vadă lucrurile mai clar. 

Emoţiile negative semnalează faptul că există o problemă asupra căreia trebuie să ne concentrăm. În schimb, emoţiile pozitive ne fac să credem că putem să luăm lucrurile mai uşor. Ambele „setări” sunt importante, fiacre în felul ei, şi echilibrul dintre ele ne ajută să trăim sănătos, cu condiţia ca fiecare  tip de emoţie să se afle la locul potrivit. În situaţii dificile, când trebuie luate hotărâri cu miză mare, e important să cântărim toate posibilele consecinţe – iar aici, oamenii cu o fire pozitivă s-ar putea dovedi prea încrezători  şi ar putea lua cu prea multă uşurinţă o decizie care să nu ţină seama de toate aspectele, în vreme ce firea negativistă, care tinde să vadă multe potenţiale complicaţii şi urmări neplăcute, poate duce la o decizie mai prudentă.

Faţa întunecată a gândirii pozitive

„Zâmbeşte, străduieşte-te să fii vesel şi ai să te simţi mai bine!” De câte ori aţi auzit asta, ca pe o soluţie universală la nefericirile mari şi mici ale vieţii? Dar nu merge întotodeauna. În cel mai bun caz, se poate spune că indicaţia trebuie urmată cu prudenţă, căci experienţa şi, mai nou, şi studiile ştiinţifice au arătat că sunt situaţii când a te sili să zâmbeşti cu orice preţ, când numai de asta nu-ţi arde, înrăutăţeşte lucrurile.

Situaţia cea mai des citată este cea a „zâmbetului profesional” pe care sunt instruiţi să-l arboreze permanent persoanele care lucrează cu publicul, în varii domenii.

Un specialist, profesorul Dieter Zapf, psiholog la Universitatea din Frankfurt, Germania, a studiat, la un moment dat, peste 4.000 de asemenea persoane (vânzători şi alte categorii) şi a constatat că, departe de a se simţi mai bine pentru că zâmbeau mereu,  acestea aveau un risc mai mare de depresie, hipertensiune, alte probleme cardiovasculare, din cauza obligaţiei de a afişa întruna, de-a lungul programului de lucru, surâsul menit să atragă simpatia clienţilor.

Într-o lume în care tot mai mulţi oameni lucrează în domeniul serviciilor şi sunt zilnic în contact cu publicul, acest fenomen devine o adevărată problemă de sănătate publică, astfel încât prof. Zapf n-a ezitat ca, într-o lucrare publicată în în European Journal of Work and Organisational Psychology, să recomande ca acestor persoane să li se dea periodic pauze în care să fie cât de ursuzi doresc, ca să se poată relaxa. Până la urmă, tot ce-i prea mult strică – chiar şi când e vorba de zâmbet.

Confirmând şi completând concluziile profesorului Zapf, psihologul Simon Moss de la Universitatea Monash din Melbourne, Australia, a constatat că pe oamenii optimişti e uşor să-i faci să gândească pozitiv, dar pentru o mare parte a populaţiei, presiunea de a gândi pozitiv nu face decât să înrăutăţească starea de spirirt şi chiar starea de sănătate. În aceste condiţii, înţelepciunea populară conform căreia dacă gândeşti pozitiv (silindu-te să o faci, la nevoie) îţi va fi mai bine, în general şi în orice situaţie particulară, a fost serios pusă la îndoială.

O situaţie deosebit de traumatizantă se întâlneşte în cazul bolilor grave, precum cancerul, în care aceeaşi înţelepciune populară – bine intenţionată, desigur, dar intenţia nu e întotdeauna suficientă pentru a face bine – ne învaţă că avem şanse mai mari să ne vindecăm dacă ne străduim să gândim pozitiv. Ar fi bine dacă ar fi aşa de simplu, dar… Un studiu publicat în 2010 în American Journal of Epidemiology, studiu care a evaluat, timp de 30 de ani, 4.600 de persoane bolnave de cancer, nu a indicat nicio influenţă a atitudinii lor asupra mersului bolii şi asupra şanselor de supravieţuire. American Cancer Society a avertizat că a-i îndemna insistent pe pacienţi să gândească pozitiv poate face povara psihologică a bolii şi mai greu de suportat, iar efectele nu sunt de natură să justifice această strădanie. 

Fiecare are felul său de a trăi confruntarea cu boala; a încerca să îi impunem o atitudine este nu numai inutil, cel mai adesea, dar poate fi şi foarte stresant pentru el, adăugându-se la stresul provocat oricum de maladie. 

Aşadar, merită să ne străduim să zâmbim, întodeauna, orice-ar fi? Pe aurita cale de mijloc, pare să fie mai sănătos să ţintim spre un amestec echilibrat de emoţii pozitive şi negative, cu tot cu manifestările corespunzătoare. Să plângem când e de plâns, să râdem când e de râs şi să nu credem că dacă trecem prin viaţă cu un zâmbet fix întipărit pe faţă vom obţine tot ce vrem, vom fi sănătoşi şi fericiţi. Uneori, trebuie să ne mai şi încruntăm, să ne manifestăm şi tristeţea, şi mânia, fără să uităm, chiar atunci cînd suntem supăraţi, că şi în asta poate fi ceva bun – ne face mai cumpăniţi, mai prudenţi, mai atenţi, mai apţi să facem faţă situaţiilor dificile. De care, după cum ştim, nimeni nu duce lipsă în viaţă.

 

Un gând despre „MOROCANOS SI DESTEPT

  1. Pingback: MOROCANOS SI DESTEPT « Marian Zidaru Blog

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s